Daca Soarele moare - Oriana Fallaci

O calatorie extraordinara in universul spatial In anii ’60, programul spatial american aflat in plina dezvoltare aprinsese imaginatia tuturor. Intreaga tara se astepta ca pana la incheierea deceniului sa se ajunga pe Luna si, nu dupa multa vreme, pe planeta Marte. Se discuta despre calatorii interstelare, despre colonizarea planetelor, despre extraterestri, despre faptul ca Soarele va muri in cele din urma si omenirea va trebui sa-si gaseasca o noua casa. Fascinatia Orianei Fallaci pentru programul Apollo Entuziasmul american debordant, dar si fascinatia Orianei Fallaci pentru Luna si calatoriile in spatiu au determinat-o sa scrie cartea Daca Soarele moare, in urma vizitelor pe care le-a intreprins in acest sens in Los Angeles, New York, Huntsville, Houston, San Antonio, Florida si New Mexico, cele mai importante locuri de unde avea sa afle ceea ce restul omenirii aproape ca nici nu banuia. Autoarea a avut ocazia unica sa discute direct cu astronautii care se pregateau pentru a merge pe Luna. Totodata, a stat de vorba cu oameni de stiinta responsabili de instruirea echipajelor si cu specialisti in construirea rachetelor. Experienta a inclus si o intalnire memorabila cu celebrul scriitor Ray Bradbury, ale carui opere science-fiction captivasera o planeta intreaga. O explorare profunda a naturii umane Aceasta scriere reprezinta o minunata explorare personala a lumii de maine. Este vorba despre viitorul asa cum se prefigura intr-o epoca in care se credea ca zborul spatial va deveni un simplu divertisment. In acelasi timp, volumul analizeaza natura umana cu toate luminile si umbrele ei. Este portretul unei umanitati care incearca mereu, prin eforturi uriase, sa ajunga la stele. Cat de departe suntem dispusi sa mergem pentru a ne asigura supravietuirea? Este cucerirea spatiului o dovada de progres absolut sau doar o iluzie scumpa impachetata in vanitate? In anii ’60, cand cursa spatiala abia incepea si visele omenirii pareau la o aruncatura de bat, celebra jurnalista italiana Oriana Fallaci intreprinde o calatorie fascinanta in Statele Unite. Misiunea ei a fost sa viziteze facilitatile NASA, sa exploreze mecanismele lumii de maine si sa intervieveze oamenii care pregateau primul zbor uman in spatiu, de la astronauti si ingineri, pana la vizionarul Ray Bradbury sau savantii Wernher von Braun si Ernst Stuhlinger. O cronica jurnalistica transformata in spovedanie literara Daca Soarele moare nu este insa o simpla cronica jurnalistica sau un raport tehnic. Este jurnalul unui an trait sub culorile drapelului american (1964) si, mai ales, o carte plasmuita din carne si sange, din emotii primare, dileme filozofice si nelinisti profunde. Aflata la granita dintre doua lumi, un prezent sigur, dar deja invechit, si un viitor incert, rece, dar inevitabil, Fallaci traieste un adevarat soc cultural pe pamant american. Printre autostrazi de asfalt, febra plasticului si zgarie-nori din sticla, scriitoarea exprima cu o sinceritate dezinvolta si o ironie muscatoare teama ca noua era tehnologica ar putea spulbera umanitatea clasica. Dialogul dintre generatii si dilemele progresului Construit sub forma unui dialog mental - tacut, dar incapatanat - cu tatal ei, un om ancorat in traditie si in bun-simt (care refuza sa creada in calatorii spatiale periculoase pe o Luna unde „nu exista flori, nici pesti, nici pasari”), volumul devine o cautare personala a adevarului. Oriana scrie pentru a-si convinge tatal, dar mai ales pentru a se convinge pe sine, ca vantul progresului nu cunoaste ragaz, iar viitorul, cu toate necunoscutele lui, este, la bine si la greu, casa fiecaruia dintre noi. Probabil cea mai extraordinara, sincera, exacta si impresionanta dintre multele carti scrise despre aventura omului in spatiu. - New Yorker Daca Soarele moare, rasa noastra moare odata cu Soarele... - Ray Bradbury \n \n Traducere din limba italiana de Ines Simionescu.