Cum sa devii nemuritor - Horia Vicentiu Patrascu

In volumul de fata se cuvin remarcate un sistem de gandire profund coerent si o metoda de interpretare hermeneutica perfect adaptata obiectului in studiu. Temele puse in discutie, teme majore ale gandirii universale, sunt regandite, reproblematizate cu ajutorul unui instrumentar filosofic de certa originalitate. Aproape toate sunt subsumate raportului - invizibil in sine - intre viata si moarte, modurilor in care viata manifesta un ascendent asupra mortii, sfidand-o in chiar ratiunea ei de a (nu) fi. Daca moartea ia vietii ultimul cuvant, acest ultim poate fi insa cel mai relevant, cel mai rasunator, desi deja aproape stins. Este cuvantul vietii de la sfarsit care trage concluzia, semneaza despartirea. Dar este totodata cuvantul tacut, nestiut, al mortii de la inceput. Acelasi cuvant si totusi spus altfel, din perspectivele diferite ale posibilitatii originare si a celei finale. Este de fapt, in esenta, tema dominanta ce traverseaza captivantele studii de thanatologie filosofica ale lui Horia Vicentiu Patrascu, alcatuind o carte ca o casa cu toate ferestrele deschise. Doar in aparenta toate, caci pe una dintre ele trebuie sa o deschidem noi, privind cat mai departe si mai adanc cu un ochi filosofic intrebator: ceea ce se vede din inaltul ferestrei mortii este cu adevarat viata unui a fi care ramane sa fie, darul in sfarsit posibil al nemuririi? Nu e vorba de greu credibila valenta soterio-logica a filosofiei, ci de acea luminoasa „privire transfiguratoare” in asteptarea neasteptatului, a vietii ce priveste filosofia. Atunci, in acea clipa kairotica, bine-cuvantata, filosofia, la randul ei, poate privi a-fi-ul vietii - fiindul viu, neprecogitabil, al unei vesnice donatii - „in lumina stelelor de pe cer sau in acea cumpana ce ne-a brazdat viata”. - Dorin Stefanescu Studiile de thanatologie filosofica ale lui Horia V. Patrascu reusesc performanta sa fie, in acelasi timp, patrunzatoare si sclipitoare, tulburatoare si datatoare de speranta, elegante si tonifiante. Patrascu scrie cu precizie si gandeste cu dezinvoltura, iar eruditia lui e debordanta la limita perplexitatii: de la Platon si Sfintii Parinti, prin Albrecht Dürer si Desiderius Erasmus, pana la Martin Heidegger si Gershom Scholem nimic nu pare sa-i fi scapat. Cum sa devii nemuritor se citeste nu doar cu mare placere, dar si cu mult folos. Cartea te poate face, daca nu nemuritor, ceva mai bine pregatit sa-ti accepti conditia precara si muritoare. - Costica Bradatan