Pachetul cuprinde volumele: \n • Rascoala lui Horea. Volumul I (800 pagini) \n • Rascoala lui Horea. Volumul II (900 pagini) \n \n Rascoala lui Horea. Volumul I: Ridicarea de la 1784 a iobagilor romani din Transilvania, intrata in istorie sub numele de Rascoala lui Horea, e prima zguduire puternica a oranduirii feudale din cuprinsul tarii noastre. Ea deschide procesul revolutionar, de rasturnare a raporturilor feudale. Dar mai e in acelasi timp si prima afirmare violenta a constiintei de sine a poporului roman din Transilvania, izbucnind aceasta cu putere elementara acum chiar de la temeliile sale. Plasata in cadrul larg al istoriei generale, rascoala se produce intr-un rastimp de mari eforturi de regenerare a vechiului regim, dar si de mari rasturnari revolutionare. Ne gasim intr-un secol presarat de razvratiri, de rascoale, dar marcat si de mari revolutii, prevestind o lume asezata pe noi temelii, dupa Revolutia Americana si in preajma marii Revolutii Franceze. Ne gasim in plin secol al luminilor, al despotismelor luminate, in secolul unei noi revolutionari a gandirii umane insasi. - D. Prodan David Prodan a dovedit ca Rascoala lui Horea a insemnat modalitatea taraneasca, populara de rezolvare a chestiunii nationale, de emancipare a natiunii romane, asa cum miscarea Supplex-urilor a fost forma politica de emancipare a natiunii, iar
Scoala Ardeleana a reprezentat calea culturala (intelectuala) de emancipare a aceleiasi natiuni romane. Ideea eliberarii natiunii a functionat in secolul al XVIII-lea pe cai paralele, care nu au comunicat intre ele, dar au pregatit drumul pentru Revolutia de la 1848. In anii 1780-1790, intelectualitatea si plebea au mers separat si au avut nevoie de mai bine de jumatate de secol ca sa se uneasca, pentru marea ridicare de la 1848-1849, unde poporul a avut in fruntea lui invatati si oameni politici de marca, de la Avram Iancu si Axente Sever la Simion Barnutiu si Andrei Saguna. David Prodan a vazut limpede, a intrevazut si a prevazut lucrurile, incat a avut o imagine de ansamblu asupra mersului istoriei romanilor transilvaneni. In acest mers, Rascoala lui Horea a reprezentat o etapa fundamentala pe drumul emanciparii taranimii si al natiunii romane. -
Ioan-Aurel Pop Rascoala lui Horea. Volumul II: Horea e inima masei, nu superiorul detasat al ei. Si mai are in plus acel indefinibil care modeleaza pe eroul popular, detine acea doza de taina care il face apt pentru a cumula virtuti refuzate omului obisnuit, taina care vrajeste increderea multimii, ii starneste imaginatia, pune in miscare legenda, duce la nemurire eroul. Real sau imaginar, Horea a jucat un rol capital in rascoala. In asa masura ca evenimentul insusi s-a fixat, si in mintea contimporanilor, si in istorie, sub numele de „Rascoala lui Horea”. Ba in mintea nobilimii chiar sub cel de „Lumea lui Horea”. Detractori sau admiratori l-au vazut in felurite chipuri. Dar nici detractorii nu i-au putut nega rolul capital in rascoala, nu i-au putut nega sacrificiul, demnitatea in fata mortii. Nici istorici potrivnici nu i-au putut nega o legitima intentie: emanciparea poporului sau. - D. Prodan Autorul - cum singur spune – a lasat „actorii, evenimentele, rascoala insasi sa se nareze”; el nu a comentat, aparent, nicio marturie, pentru a nu altera veridicitatea faptelor. Si asa, ele erau mediate prin pana consemnatorului, a martorului. Aceasta „discretie” a autorului a condus la cel mai veridic tablou al rascoalei elaborat pana in prezent, receptat conform sensibilitatii generatiilor contemporane. S-a operat printr-o interpretare intrinseca a faptelor, ne-invaziva, incat in final cititorul vede lumea lui Horea ca pe o scena, ca si cum ar fi fost martor ocular. Meritele cartii sunt iesite din comun si se vad tot mai mult si tot mai multe, pe masura ce trec anii. Miscarea de la 1784 a fost pur si simplu taraneasca, iar Horea a fost prototipul taranului destept, adaptat vietii de atunci, intrat in dialog cu lumea. Portretul lui Horea – din aceasta carte a lui David Prodan – se proiecteaza parca in univers cu o forta extraordinara, iese din tipare, se intrece pe sine, incat eroul devine personaj de legenda, se multiplica in spatiu si timp, ocupa lumi in expansiune. Horea creste mereu, „ca viteazul din poveste”, si se intruchipeaza parca in insusi poporul roman. -
Ioan-Aurel Pop