Relatii publice - Edward L. Bernays

Cele trei elemente ale relatiilor publice sunt practic la fel de vechi ca si societatea insasi: informarea publicului, convingerea oamenilor sau corelarea oamenilor cu oameni. Bineinteles, instrumentele si metodele pentru a atinge aceste obiective s-au schimbat in masura in care si societatea s-a schimbat. Relatiile publice asigura cunostintele si tehnicile care ii abiliteaza pe lideri sa fie mai eficienti. Intr-o democratie, actul de a conduce este dependent de intelegerea publicului si de a sti cum sa-l atingi. Activitatea de relatii publice transforma competitia, un alt motor al societatii noastre, in ceva mai eficient si mai productiv. Lucruri si idei concureaza pentru interesul si sprijinul publicului, pentru a-l face sa adere la credinte si actiuni existente, pentru a-l face sa se converteasca la acestea sau sa le nege. Nepotul lui Sigmund Freud, Edward Bernays (1891-1995), este initiatorul tehnicii stiintifice a formarii si manipularii opiniei publice, pe care a numit-o „ingineria consimtamantului”. In timpul Primului Razboi Mondial, a facut parte, alaturi de Walter Lippmann, din Comitetul pentru Informatii Publice al SUA, o puternica masina de propaganda care sustinea idea ca razboiul este un mijloc necesar pentru „a face lumea sigura pentru democratie”. Strategiile de marketing necesare pentru purtarea tuturor razboaielor ulterioare s-au bazat pe metodele perfectionate de Comitetul pentru Informatii Publice. In a doua jumatate a secolului XX, Bernays, combinand tehnicile invatate la Comitetul pentru Informatii Publice cu idei din teoriile lui Lippmann si ale lui Freud, si-a format o cariera ca adept declarat al utilizarii propagandei pentru manipularea populatiei de catre politicieni si corporatii, castigand reputatia de „parinte al relatiilor publice”. Printre clientii sai importanti au fost presedintele Calvin Coolidge, Procter & Gambel, CBS, American Tobacco Company si General Electric. In plus, campania sa de propaganda organizata pentru United Fruit Company la inceputul anilor 1950 a condus direct la rasturnarea de catre CIA a guvernului ales democratic din Guatemala.