Razne

be.ro

Destinul creator al omului nu e un fapt circumscris de un vag finalism metafizic, ci are aspectul unei saturatii finaliste, cu structuri si accesorii precise care il reliefeaza ca atare. Toate aceste consideratii nu fac, evident, decat sa aduca o noua contributie la definitia plastica a omului ca fiinta cu totul singulara in univers. Omul, asa cum e, e o fiinta u

be.ro

O carte care a bulversat lumea stiintifica romaneasca, pentru ca avea curajul sa aduca in discutie o viziune asupra lumii si a universului ce parea pierduta pentru totdeauna. Erau timpurile materialismului dialectic, iar cuvinte precum suflet isi pierdusera orice semnificatie. Lumea nu mai era decat o masinarie, la fel si oamenii. Constiinta nu mai era decat prod

be.ro

Lectiile americane readuc la suprafata, dupa o lunga sedimentare in memoria unui cititor-scriitor, un intens, pasionat, constant dialog cu propriii clasici, necesari, de neinlocuit in existenta omeneasca. Printre clasicii cu care dialogheaza Calvino, in afara de cei ai literaturilor europene, cu precadere occidentale, se afla clasicii din domeniul stiintific, ant

be.ro

„Mai are voie scrisul, in lumea noastra grabita, sa fie abscons fara adancime, complicat fara sa transmita nimic, pretios si doar pentru o mana de oameni? Iar cei care au pretentia ca gandesc mai pot s-o faca fara sa aiba harul de a-i pune pe altii pe ganduri? Am nazuit sa scriu o carte frumoasa pur si simplu. De aceea, m-am adresat literaturii. Paginile din ac

be.ro

Volumul de fata reproduce serialul de articole ale lui Noica Jurnal de idei, tiparit in revista Cronica din Iasi intre 2 septembrie 1977 si 2 aprilie 1982.   Daca viata nu este un crescendo, atunci ea ramane o simpla chestiune de biologie. Ce splendida este imbatranirea - nu batranetea propriu-zisa, daca ea trebuie sa insemne decrepitudine -, cu ceasul

be.ro

Istoria sexualitatii trebuia sa aiba sase volume. Michel Foucault, unul dintre cei mai influenti ganditori ai secolului XX, nu a mai apucat sa scrie decat patru. Doar trei au fost publicate in timpul vietii lui (intre 1976 si 1984): Vointa de a sti, Folosirea placerilor, Grija de sine. Al patrulea volum, Marturisirile carnii, a aparut postum in Franta abia in 201

be.ro

Stephen Hawking este fizicianul de exceptie care, imobilizat intr-un carucior, suferind din tinerete de sindromul lateral amiotrofic, tine legatura cu lumea printr-un calculator care „vorbeste“ in locul lui. Ceea ce nu-l impiedica sa se afle, prin studiile sale, in avangarda cercetarilor privind spatiul, timpul, originea universului si particulele elementare.

be.ro

Inventar al temelor modernitatii, cartografie a lumii intelectuale, trecere in revista a lipsurilor de care sufera cunoasterea si a bolilor mintii umane, Cele doua carti despre excelenta si progresul cunoasterii constituie, in acelasi timp, un manifest al cooperarii intre spiritele active ale Europei. Aceasta scriere definitorie a umanismului renascentist sc

be.ro

Datorita profundei sale gandiri filosofice, Laozi a fost considerat „parinte al filosofiei Chinei”. Cartea despre Dao si virtute, care contine circa 5000 de caractere chinezesti, include texte cuprinzatoare, variind intre filosofie, istorie, politica, etica si cultivarea spiritului omului. Filosofia este, totusi, principala preocupare a gandirii lui Laozi cu

be.ro

Un salutar eseu filosofic in aceste vremuri in care tindem sa ne retragem in noi insine. In traditia celorlalte doua eseuri de filosofie practica ale sale, Virtutile esecului si Increderea in sine. O filosofie, Charles Pépin ne propune o noua carte profunda si revelatoare despre intalniri providentiale. De ce anumite intalniri ne fac sa simtim ca renastem? Cum s

be.ro

„O carte trebuie sa adanceasca rani, sa le provoace chiar. O carte trebuie sa fie o primejdie.“ (CIORAN) S-a nascut la 8 aprilie 1911 la Rasinari (Sibiu), ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran, preot in Rasinari, si al Elvirei (Comanciu) Cioran. Frecventeaza, incepand din 1921, Liceul „Gheorghe Lazar din Sibiu, oras in care se va muta intreaga familie in 1

be.ro

Osatura sistemului filosofic a lui Lucian Blaga se structureaza in jurul ideii potrivit careia omul reprezinta o mutatie ontologica ce instaureaza in Univers o noua totalitate cosmotica – cultura, dublu determinata categorial in ordinea receptivitatii, ecumenic si a spiritualitatii, variabil. Intr o astfel de perspectiva temele filosofiei cunoasterii se pun fir