Civilizatia Romana in Dacia

Editie ilustrata Proiect editorial aparut sub egida Fundatiei Transilvania Leaders, realizat cu sprijinul Banca Transilvania. Pe coperta: Zeul Mithras sacrificand taurul, relief roman din Transilvania   Intr-un timp relativ scurt, Imperiul Roman si-a savarsit opera la nordul Dunarii. Cata vreme a existat ca provincie romana, viata din Dacia nu a fost impietrita, fiind integrata intr-o necurmata miscare, ca a norilor ori ca unduirea continua a valurilor. Romanii au venit cu stilul lor de viata, cu legile, cu sistemul economic si social din pragul secolului al II-lea. Dar lumea romana a evoluat, si Dacia odata cu ea. In vremurile cand cucereau Dacia, romanii inca mai credeau in expansiune. Amintirea secolului de aur al lui Augustus era inca vie. Cine s-ar fi gandit ca, peste o suta de ani, toti oamenii liberi din Imperiu vor deveni „romani”? Cine s-ar fi gandit ca, peste mai putin de o suta de ani, imparatii vor fi africani, traci ori arabi? Dacia s-a lasat cuprinsa de „coplesitoarea” lume romana. Incadrarea in Imperiul Roman a fost, la inceputurile sale, un proces dur, prin pierderea civilizatiei si identitatii anterioare, semnificative fiind disparitia limbii si a religiei daco-getice, caci orice actiune de „globalizare” se face cu pierderi si transformari de identitate. Inutilitatea intrebarii  Cum ar fi fost altfel?  este dovedita de faptul ca nici dacii zisi „liberi”, cei necuprinsi in Imperiul Roman, n-au reusit sa-si pastreze identitatea, acestia fuzionand cu alte populatii si disparand din istorie prin secolul al IV-lea. In noile conditii istorice, autohtonii din provincia Dacia se amesteca si ei cu alte populatii si, astfel,  se romanizeaza . Primind beneficiile civilizatiei lumii romane si contribuind, la randul sau, la imbogatirea acesteia cu posibilitatile sale umane si materiale, Dacia a devenit parte a „celui mai minunat taram al umanitatii cunoscut pana in acea vreme” (Pierre Grimal). ( Mihai Barbulescu) Pentru dacii tineri, inrolarea in armata romana insemna drumul catre o conditie sociala si economica mai buna, caci, la sfarsitul stagiului militar, deveneau cetateni atat ei, cat si urmasii lor. Adevarata scoala a dacilor era armata. Acolo invatau ori isi perfectionau latina, iar cei care nu stiusera carte pana atunci deprindeau sa scrie si sa citeasca. Constatau ca lumea este mai mare decat plaiul natal, vedeau teritorii indepartate din Europa ori din Asia si veneau in contact cu neamuri diferite. Se obisnuiau cu alt regim alimentar si de igiena corporala. Consumau ulei de masline, iar spalatul in rau era inlocuit cu imbaierea la terme. Isi descopereau mai bine trupul si felul cum trebuie ingrijit. Vedeau case solid construite, animale domestice si soiuri de plante mai productive, deprindeau meserii si descopereau procedee tehnologice noi. Aflau si pretuiau valoarea banilor. Se supuneau regulilor si disciplinei militare, invatau ce inseamna rigoarea si frumusetea camaraderiei, se conformau legilor statului si normelor de comportament in societate. Li se inocula ideea ca fac parte dintr-un corp social bine definit, important si respectat (ori temut) de populatie, care asigura faimoasa  pax romana . Ce scoala mai buna pentru a deveni roman ar fi putut exista decat sfertul de secol petrecut intr-un mediu cu totul diferit de rudimentara lume rurala din care proveneau?! ( Mihai Barbulescu) Mihai Barbulescu  (n. 1947, Oradea) este membru titular al Academiei Romane (2021). Arheolog si istoric al Antichitatii, a fost cercetator stiintific la Institutul de Arheologie din Cluj-Napoca al Academiei Romane (din 1970), Profesor universitar la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca (1992-2020), decanul Facultatii de Istorie si Filosofie (1996-2000), Presedintele Comisiei Na t ionale de Arheologie (2004-2008), Director la Accademia di Romania din Roma (2008-2016). Pentru activitatea sa stiintifica deosebita, a primit Ordinul Na t ional „Serviciul Credincios” in grad de Cavaler (2003), titlul de Doctor Honoris Causa al Universita t ii de Vest din Timi s oara (2006) si al Universitatii „Petru Maior” din Targu Mures (2011), Premiul „Vasile Parvan” al Academiei Romane (1987), Premiul „Emil Condurachi” al Ministerului Culturii si Cultelor (2004), Premiul „Annasilao per la ricerca” (Reggio Calabria, 2009). Domeniile sale de cercetare sunt istoria si arheologia Daciei romane, spiritualitatea antica (religie, arte plastice), istoria si arheologia militara, epigrafia. A efectuat, de asemenea, cercetari arheologice in castrul legionar si ora s ul roman Potaissa (1971-2014). A scris mai multe carti: Interferente spirituale in Dacia romana (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984; editia a II-a, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2003); Din istoria militara a Daciei romane. Legiunea V Macedonica si castrul de la Potaissa (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987); Potaissa. Studiu monografic (Turda, 1994); Das Legionslager von Potaissa. Castrul legionar de la Potaissa (Zalau, 1997); Mormantul princiar germanic de la Turda. Das germanische Fürstengrab von Turda (Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2008); Signum originis. Religie, arta si societate in Dacia romana (Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2009); Inscriptiile din castrul legionar de la Potaissa. The Inscriptions of the Legionary Fortress at Potaissa (Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2012); Arta romana la Potaissa (Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2015); Arheologia azi, in Romania (Editura IDEA Design & Print, Cluj-Napoca, 2016); Potaissa. L’Arte romana in una città della Dacia (L’Erma di Bretschneider, Roma, 2016); Balti. 1818-1944 (Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2017); Si s-a dansat lambada. O marturie despre Decembrie ’89 la Cluj (Editura Scoala Ardeleana, Cluj-Napoca, 2019); Istoria arheologiei in Romania (Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2022). A colaborat, in calitate de coautor, la realizarea altor c arti : Lexicon Iconographicum Mythologiae Classicae, vol. V, VI, VIII si Suppl. (Artemis Verlag, Zürich-München-Düsseldorf, 1990, 1992, 1997, 2009); Istoria Romaniei (Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1998 si editiile succesive); Istoria Romanilor, vol. II. Daco-romani, romanici, alogeni (Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2001; editia a II-a, 2010); Künstlerlexikon der Antike, vol. I (K.G. Saur Verlag, München-Leipzig, 2001); Istoria Transilvaniei, vol. I (Institutul Cultural Roman, Cluj-Napoca, 2003; ed. engleza, 2005); Funeraria Dacoromana. Arheologia funerara a Daciei romane (Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2003); Thesaurus Cultus et Rituum Antiquorum, vol. I (Getty Publications, Los Angeles, 2004); Atlas-Dictionar al Daciei Romane (Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2005); Accademia di Romania din Roma. 1922-2012 (Roma, 2012; ed. italiana, 2013); Istoria Romanilor, vol. I (Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2018); Arta din Romania din preistorie in contemporaneitate, vol. I (Editura Academiei Romane – Editura Mega, Bucuresti – Cluj-Napoca, 2018); Termele din castrul legionar de la Potaissa (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2019); Principia din castrul legionar de la Potaissa (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2020); Tabula Imperii Romani – Forma Orbis Romani. Dacia (Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2021). Cuvant-inainte Aceasta carte nu e o istorie a Daciei romane, caci anumite aspecte – viata politica, evenimente militare, organizare administrativa si altele – au fost deliberat abia schitate. E o istorie a civilizatiei romane in Dacia, fiindca aceasta – implantata si dezvoltata in rastimpul in care Dacia a facut parte din Imperiul Roman – s-a regasit, intr-o forma ori alta, in istoria secolelor urmatoare. Nu e o istorie a vietii cotidiene, chiar daca-i atinge unele aspecte, caci golurile din sursele de informare pentru Dacia ar fi creat tentatia de a le umple cu analogii din alte spatii ale Imperiului Roman, o sarabanda din care cu greu se poate iesi si unde situatii si fapte presupuse le-ar intrece pe cele dovedite. Izvoarele literare, arheologice, epigrafice, numismatice, geografice si altele care privesc Dacia au fost puse laolalta pentru a infatisa cat mai veridic civilizatia romana provinciala, asa cum a fost si atat cat a fost, cum rezulta din aceasta documentatie. Fireste, referirile necesare la ceea ce se intampla atunci in Imperiul Roman, la civilizatia romana in general, n-au fost neglijate. Aceasta carte urmeaza stradaniilor de un veac si jumatate ale istoricilor, arheologilor, epigrafistilor, comentatorilor izvoarelor literare, numismatilor, lingvistilor din Romania si din alte tari, ale generatiei profesorilor profesorilor mei, ale profesorilor mei, ale generatiei mele si ale generatiei care a inceput deja sa ne ia locul.   Cluj-Napoca, noiembrie 2018 – august 2021; martie 2023 (Mihai Barbulescu) Cuprins Cuvant-inainte Introducere. 1. „Descoperirea” Daciei de catre romani. 2. Civilizatia dacica „clasica”. 3. Dacia, provincie a Imperiului Roman. 4. Sursele cunoasterii civilizatiei romane in Dacia. 5. Schita de istorie politico-militara, administrativa si sociala PARTEA INTAI. Aspectul provinciei I.1. Omul si natura I.2. Caile de comunicatie I.3. Alimentarea cu apa. 1. Alimentarea cu apa. 2. Canalizarea. I.4. Asezari. Constituire, dezvoltare, organizarea spatiului. 1. Localitati cu statut juridic de oras. 2. Alte localitati I.5. Locuirea I.6. Constructiile publice. 1. Fora. 2. Palate. 3. Terme. 4. Temple. 5. Amfiteatre. 6. Alte constructii publice I.7. Castrele si sistemul de fortificatii. 1. Sistemul de fortificatii. 2. Castrele legionare. 3. Castrele unitatilor auxiliare I.8. Cimitirele. 1. Morminte si „orasele mortilor”. 2. Constructii si monumente funerare PARTEA A DOUA. Munca II.1. Exploatarea mineralelor. 1. Carierele de piatra. 2. Mineritul fierului. 3. Mineritul aurifer si al altor metale neferoase. 4. Exploatarea sarii. II.2. Industria II.3. Artizanii II.4. Artizanii-artisti     II.5. Arhitecti si constructori. 1. Arhitectii. 2. Constructorii. II.6. Agricultura II.7. Comert si moneda II.8. Militarii . PARTEA A TREIA. Oamenii III.1. Locuinta. 1. Iluminatul. 2. Larariul. 3. Mobilierul. 4. Bucataria. 5. Alte dotari. III.2. Alimentatia III.3. Imbracamintea si podoabele. 1. Imbracamintea si ingrijirea corpului. 2. Podoabele III.4. Familia. 1. Casatoria. 2. Viata de familie. III.5. Sanatatea. 1. Medicina. 2. Media de viata in provincia Dacia. III.6. Calatoria III.7. Spaime, nemultumiri, conflicte III.8. Omul instruit      530 III.9. Omul credincios. 1. Religia romana. 2. Cultele „straine”. 3. Relatia omului cu divinitatea. 4. Ofrandele. 5. Prea multi zei? 6. Si crestinismul? III.10. Omul in fata mortii. 1. Moartea inevitabila. 2. Funeraliile, mormantul si „lumea de dincolo”. 3. Moartea ca schimbare. Incheiere Dacia si lumea romana. 1. Cum se face un oras dintr-o lume. 2. Cazul Daciei. 3. Daco-getii, romanii si romanii. 4. Dacia si lumea romana.      613 Sfarsitul. 1. Sfarsitul Romei si al Imperiului Roman. 2. Dacia dupa romani. Primele secole. 3. Intre distrugere si supravietuire. Anexe Cronologia civilizatiei romane in Dacia Muzee si colectii unde se pastreaza materialul arheologic privind Civilizatia romana in Dacia Parcuri arheologice si monumente izolate vizitabile  The Roman Civilization in Dacia (Summary) Bibliografie si abrevieri Provenienta ilustratiilor Indice geografic (toponimie si hidronimie antica si moderna) Indice de nume (persoane din Antichitate, divinitati, personaje mitologice)  

Daca in categoria Produse 4be ai gasit produsl dorit, atunci ai ajuns pe siteul dorit. Civilizatia Romana in Dacia este unul dintre cele mai comandate produse din categoria Produse 4be, fiind tot timpul in stocuri limitate. 4Be.ro. Plaseaza online o comanda si in cel mai scurt timp ne vom ocupa ca Civilizatia Romana in Dacia sa ajunga la tine. Termen de livrare 1-2 zile lucratoare, un functie de stocul disponibil.

Civilizatia Romana in Dacia este alegerea perfecta pentru a-l face cadou sau pt a-l comanda pentru sine. Produse 4be. Poti efectua plata online pentru a te bucura de Civilizatia Romana in Dacia in cel mai scurt timp. (Conform politicii de transport)

Comanda in siguranta Civilizatia Romana in Dacia?
Toate comenzile sunt procesate in siguranta, respectand ultimele standarde in vigoare, iar comanda ta nu va fi exceptata. Comanda produsul Civilizatia Romana in Dacia iar noi, ne vom asigura ca ai comandat ceea ce ai comandat.

Durata livrarii produsului Civilizatia Romana in Dacia?
Timpul mediu de livrare a comenzilor este de 24-48 ore de la plasarea comenzii, insa acest timp poate fi diferit daca comanda pt produsul Civilizatia Romana in Dacia a fost plasata in timpul week-end-ului, vineri seara sau in zilele cu sarbatori legale

Returnarea produsului Civilizatia Romana in Dacia?
Desigur, daca produsul Civilizatia Romana in Dacia nu iti place, nu ti se potriveste sau nu corespunde asteptarilor tale, ai la dispozitie 14 zile calendaristice din momentul primirii coletului sa returnezi produsul fara nicio obligatie suplimentara. Banii ii vei primi inapoi in maxim 30 zile calendaristice de la momentul confirmarii returului.

Cat costa sau care este pretul pentru Civilizatia Romana in Dacia?
Civilizatia Romana in Dacia costa 300 Lei, nu rata ocazia si comanda Civilizatia Romana in Dacia la pretul de 300 Lei, cat inca mai este in stoc.