Dorinta sexuala

be.ro

Traducere de Paul Gabriel Sandu Prelegerea de fata a fost tinuta de Heidegger la doi ani dupa publicarea lucrarii Fiinta si timp. Aproape toate problemele majore care l-au preocupat inca din tinerete, in seminarele de la Freiburg, sunt reluate si adancite aici, adaugandu-se cateva teme noi. Teza extrem de originala ca nici o constructie conceptuala nu este p

be.ro

„Orice minte, la intrarea in viata, e cruda si «salbatica». Dar daca ne este data in grija ca minte a noastra, noi suntem cei chemati s-o ajutam sa devina «o minte adevarata», s-o cultivam si s-o facem sa se coaca. Raspundem, mai presus de orice, pentru mintea noastra, pentru felul in care i-am trasat contururile si pentru cel in care, pornind de la ea, ne-

be.ro

Lemnul stramb al omenirii. Capitole din istoria ideilor Editie de Henry Hardy Cuvant inainte de John Banville     In Lemnul stramb al omenirii, Isaiah Berlin expune legatura dintre ideile trecutului si cataclismele sociale si politice ale vremurilor noastre: intre credinta platonica in adevarul absolut si ispita autoritarismului; intre Joseph

be.ro

Lui Lee Smolin, fara indoiala, nu-i lipseste nici curajul intelectual, nici creativitatea. Daca multi fizicieni (intre care Carlo Rovelli) considera ca la nivel fundamental timpul nu exista, ca apare abia la scara experientei noastre, Smolin se situeaza pe pozitia opusa. Pentru el, timpul e singurul lucru real, iar la aceasta idee ajunge pornind de la cosmologie

be.ro

„Scriind paginile acestui jurnal de idei, nu m-am putut desprinde de imaginea «spiritului universal» ca activitate a unui urias creier al omenirii traversat fara incetare de ideile celor care, de-a lungul catorva mii de ani, au gandit in beneficiul speciei noastre. Ramificatiile ideilor exprimate de fiecare data altfel, adapostite de acest mega-creier, reprez

be.ro

Cumva, ciorchinii sunt margele care, odinioara, erau insirate una dupa alta pe o ata, acea insiruire conferindu-le o semnificatie individuala oarecare in totalitatea integratoare, dar care, desirandu-se de pe acea ata (pasamite printr-un accident), si-au pierdut noima intregului – nici o margea nu mai stie dupa sau inaintea carei alte margele statea pana la des

be.ro

Aceasta carte ar trebui sa fie prima pe care sa o citeasca viitorii studenti la filosofie – si nu numai ei. Eruditia autoarei si stilul incantator ii permit sa analizeze o cantitate impresionanta de informatii de la grecii antici. Totusi, Annas reuseste sa strecoare si reflectii fascinante cu privire la modul in care grecii au influentat gandirea moderna si la

be.ro

„Eleganta, clara, concisa... Magnifica lucrare a lui Grayling este o resursa indispensabila pentru orice iubitor al ideilor. — Publishers Weekly Prima istorie a filosofiei intr-un singur volum care acopera atat traditiile occidentale, cat si cele orientale — o lucrare de referinta prestigioasa si accesibila, de la unul dintre cei mai straluciti ganditori de

be.ro

Stabilirea textului, prefata, note si variante de Constantin Zaharia „Un om care crede absolut in ceva se poate socoti superior oricui, chiar lui Dumnezeu. Convingerea lui nestramutata ii pune in mana cheia cu care sa descuie toate portile vremii si ale vesniciei. E drept ca acel om – deodata ce n-a suferit ispita indoielilor – s-a nascut blagoslovit de o a

be.ro

Deschizand acest mic volum, cititorul va intelege de la primele randuri ce inseamna un coup de foudre in cultura umanista: intalnirea peste timp dintre doi autori care pareau sa se astepte unul pe celalalt dintotdeauna. Si intr-adevar, cartea lui Michel Houellebecq, neincheiata si alcatuita din crampeie comentate din doua lucrari dintre cele mai cunoscute ale lui

be.ro

Traducere de Dragan Vasile  •  Cu un portret insotitor de Monica Lovinescu „Facultatea mirarii ii este proprie omului. Ne propunem aici sa o reactualizam. Cititorul va regasi, sper, in mirarea altuia propria sa capacitate de a se mira. Va putea s-o recunoasca si sa spuna: Da, asa este! Cum se face ca eu nu m-am mirat inca in legatura cu asta? Mirare

be.ro

Iubirea la Sfantul Augustin este teza de doctorat scrisa de Hannah Arendt in 1929 sub indrumarea lui Karl Jaspers. Folosindu-se de o hermeneutica cu influenta heideggeriana, ea isi propune sa evidentieze si sa lamureasca ideile despre iubire sadite in adancul operei lui Augustin. Astfel, autoarea discuta trei teme majore: iubirea inteleasa ca dorinta, iubire