Nazdravaniile lui Till Eulenspiegel |

4be.ro

Dan, fost ostean al lui Stefan cel Mare, este un erou care apara hotarele tarii si dupa moartea domnitorului.Personajul apare intr-un cantec popular, in care sunt evidentiate faptele sale de eroism, iar Vasile Alecsandri, inspirat din aceasta creatie folclorica, aseaza drept moto al poemului cateva versuri populare, ce concentreaza patriotismul si vitejia lui Dan

4be.ro

Ion Luca Caragiale (1852-1912), dramaturg, prozator, gazetar, poet, a fost un scriitor reprezentativ pentru cea de-a doua jumatate a secolului al XlX-lea romanesc, fixat adanc in tesatura de curente, de motive si de procedee ale intregii literaturi europene. Este dupa Delavrancea scriitorul cel mai zolist (asa cum se vede in nuvele), desi lucrul nu a fost luat in

4be.ro

Opera lui Slavici este remarcabila; ea nu idealizeaza si nu trateaza cazuri de izolare. Oamenii sunt darzi, lacomi, intreprinzatori, intriganti, cu parti bune si cu parti rele, asa cum trebuie sa fie o lume comuna. Prin nuvelele si romanele sale, Slavici este, alaturi de ceilaiti clasici, scriitorul care a avut o contributie decisiva la asezarea literaturii noast

4be.ro

Primul editor al lui Eminescu a fost Titu Maiorescu. El a ales, fara gres, cu o perfecta precizie estetica, poeziile din volumul aparut in decembrie 1883, cand poetul nu se gasea in tara. Maiorescu a inclus in editia princeps poeziile publicate in Convorbiri literare si inca 25 de poezii aflate „in manuscripte pe la unele persoane particulare“. Pana la moarte

4be.ro

Sa citim impreuna prima pagina din roman si sa ne punem urmatoarea intrebare: cine o caineaza pe Mara, ramasa vaduva, ,,saraca", cu ,,doi copii, saracutii de ei". Mara insasi nu poate sa se vada in aceasta lumina. Nici autorul, care stie bine ca vrednica femeie nu e deloc saraca, nici copiii ei demni de a fi plansi. Frazele cu pricina trebuie puse ,,in gura satul

4be.ro

PadureancaPrecupetulPrietenul meu CosteaAmurg de viataOaia ratacitaO lipitoare

4be.ro

„Comicul da acestei lumi fizionomia si firescul ei”, scrie cel mai de seama istoric al literaturii italiene despre unul din cei mai mari povestitori ai ei. Putem spune si noi despre povestirile si povestile lui Ion Creanga. Cele mai multe seamana cu niste farse teatrale. Unii au vazut in Soacra cu trei nurori sau in Capra cu trei iezi o anume cruzime a autoru

4be.ro

O carte de sinteza critica indispensabila elevilor de gimnaziu si liceu care doresc sa inteleaga subiectele Mihail Sadoveanu pentru capacitate si bacalaureat (Fratii Jderi; Baltagul; Nicoara Potcoava; Nunta domnitei Ruxanda; Creanga de aur; Soarele in balta sau aventurile sahului; Ostrovul lupilor; Divanul persan; Povestile de la Bradu-Stramb). Un volum pe care o

4be.ro

Dincolo de miza estetica a cartii, seriile succesive de cititori au fost fascinati fie ca au vrut, fie ca nu, in tot acest rastimp, de fenomenul ce constituie substanta romnanului: ciocoismul, forma romaneasca a parvenitismului, a venalitatii si lacomiei, a lipsei de repere morale, a mitocaniei agresive si viclene, a exhibitionismului imbuibatilor si ingamfatilor

4be.ro

Accelerat nr. 17UrgentHigh-lifeSuccesLa conacReportajBacalaureatCum devine cineva revolutionar si om politic…?Din carnetul unui vechi sufleorO faclie de PastiGrand Hotel Victoria RomanaOm cu noroc!PacatBoborul!Baioneta inteligentaCanuta, om sucitLa Hanul lui ManjoalaDoua loturiIn vreme de razboiKir Ianulea

4be.ro

Opera lui Rebreanu a patruns de mult si definitiv in constiinta publicului si a fost defrisata si descifrata la toate nivelurile de semnificatie: de la analiza didactica, din cartea de lectura, pana la interpretarea scientista si chiar analiza structuralista. Toti criticii interbelici s-au pronuntat asupra romanelor Ion, Rascoala sau Padurea spanzuratilor, iar ti

4be.ro

"Toata noaptea spre sambata cerul Amarei fu insangerat de jocul flacarilor ce mistuiau castelul Iuga. Multimea de tarani, furioasa si galagioasa, nu se dadea deloc dusa, parca si-ar fi pierdut somnul. Chiotele unei bucurii naprasnice inabuseau trosniturile focului. In lumina rosie, oamenii viermuiau ca niste umbre fara odihna, cu glasuri aspre, harbuite, care se