Societatea de masa și cultura sa

be.ro

Cele mai importante concepte ale filozofiei, explicate prin poante si povestioare ilare – cursul pe care ti l-ai fi dorit in facultate, dar n-a fost sa fie. „Studentii care vin la cursurile de filozofie spera de obicei sa‑si poata face o idee cu privire la, sa zicem, sensul lumii si al vietii, dar constata ca un ins neglijent, in sacou si pantaloni care nu

be.ro

Pana la sfarsitul timpului. Minte, materie si cautarea semnificatiei intr-un univers in evolutie Bestseller New York Times Cum au aparut universul, materia, viata si mintea noastra? Ce destin vor avea toate acestea la scara timpului cosmic? Avem liber-arbitru? Care e raportul dintre constiinta si lumea neinsufletita guvernata de legile fizicii? Si ce sens putem d

be.ro

Pamantul este plat! Cum sa ne ferim de capcanele pseudostiintei Exista vaccinuri care provoaca autism? Sunt E-urile din alimente periculoase? Este omul creatia unei entitati divine, ori rezultatul evolutiei, cum spune Darwin? Au ajuns in realitate americanii pe Luna? Pamantul e sferic, sau plat?!   Alex Doppelganger a scris un ghid foarte util care te invata

be.ro

Destinul creator al omului nu e un fapt circumscris de un vag finalism metafizic, ci are aspectul unei saturatii finaliste, cu structuri si accesorii precise care il reliefeaza ca atare. Toate aceste consideratii nu fac, evident, decat sa aduca o noua contributie la definitia plastica a omului ca fiinta cu totul singulara in univers. Omul, asa cum e, e o fiinta u

be.ro

Fericirea, spune Russel, e o stare care se cucereste. si nu in ultimul rand, credem noi, citind paginile spirituale si pline de eleganta ale acestei carti. Vom constata ca un ganditor englez ramane unul englez tocmai pentru ca nu ne face nici o clipa sa-i avem in minte, de pilda, pe moralistii francezi. Din intalnirea cu ceilalti, Bertrand Russell nu trage conclu

be.ro

Iubirea la Sfantul Augustin este teza de doctorat scrisa de Hannah Arendt in 1929 sub indrumarea lui Karl Jaspers. Folosindu-se de o hermeneutica cu influenta heideggeriana, ea isi propune sa evidentieze si sa lamureasca ideile despre iubire sadite in adancul operei lui Augustin. Astfel, autoarea discuta trei teme majore: iubirea inteleasa ca dorinta, iubire

be.ro

„Scriind paginile acestui jurnal de idei, nu m-am putut desprinde de imaginea «spiritului universal» ca activitate a unui urias creier al omenirii traversat fara incetare de ideile celor care, de-a lungul catorva mii de ani, au gandit in beneficiul speciei noastre. Ramificatiile ideilor exprimate de fiecare data altfel, adapostite de acest mega-creier, reprez

be.ro

Vorbim adesea despre mania grandorii sau betia puterii ca si cum acest fenomen ar fi rezervat doar celor mai puternici. In realitate, avem de-a face cu cel mai raspandit lucru din lume: exista si patologii ale micii puteri, dar si ale neputintei sau resentimentului. Tiranii insisi sunt niste oameni obisnuiti, atata numai ca cele mai respingatoare laturi ale lor s

be.ro

Lemnul stramb al omenirii. Capitole din istoria ideilor Editie de Henry Hardy Cuvant inainte de John Banville     In Lemnul stramb al omenirii, Isaiah Berlin expune legatura dintre ideile trecutului si cataclismele sociale si politice ale vremurilor noastre: intre credinta platonica in adevarul absolut si ispita autoritarismului; intre Joseph

be.ro

Volumul de fata este primul din cele sase care urmeaza sa apara sub titlul Parerga si paralipomena , ultima carte publicata de „inteleptul mizantrop din Frankfurt“. Schopenhauer a dorit, la maturitate, sa intregeasca cu o suita de adaugiri Lumea ca vointa si reprezentare. Rafuiala cu existenta a filozofului ce propovaduieste pesimismul continua asadar ai

be.ro

Structurata pe patru capitole, lucrarea de fata unifica scrierile filosofiei antice si moderne, cu demersurile cercetarii stiintifice contemporane specifice practicii de consiliere filosofica, intr-o viziune interogativa, reflexiva. Explorarea perspectivelor filosofice si psihologice ale consilierii a  relevat rolul (trans)formator al articulatiilor gan

be.ro

„Filosofia politica a lui Eric Weil incepe cu morala formala de tip kantian (prima parte), trece la analiza so¬cietatii moderne (partea a doua) si continua cu analiza statului (partea a treia), pentru a incheia cu organizarea politica convenabila a unei societati mondiale (partea a patra).  (...) Pentru Eric Weil era clar, in 1956, ca toate societati